Actiuni Locale cu Impact Global!

Interviu cu Dumitru Roșcovan, președinte al AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova ONG.

 Dle Roșcovan, de câți ani activați în sectorul dezvoltării comunitare?

– Practic din august 1999, de când am absolvit Universitatea de Stat ”Aleco Russo” din municipiul Bălți și m-am angajat în funcția de asistent de oficiu la Fondul de Investiții Sociale din Moldova – proiect al Guvernului Moldova, creat cu suportul Băncii Mondiale. Timp de 16 ani, până în martie 2015, am fost promovat până la funcția de Manager de Proiect. Cea mai productivă etapă a fost, cred, ultimii 5-6 ani de atunci, perioadă de timp când am reușit să elaborez câteva proiecte acceptate spre finanțare de către partenerii de dezvoltare, cu valoarea cumulativă de peste 10 milioane EUR cu titlu de Grant. În baza acestor proiecte, Fondul de Investiții Sociale de atunci, a implementat sute de sub-proiecte de infrastructură social-economică cu acoperire națională în comunitățile din Moldova, inclusiv în stânga Nistrului, precum:

• ”Dezvoltarea comunitară în regiunea post-conflict”, finanțat de Banca Mondială din contul Grantului Japonez (JSDF – 2 milioane (mln) USD);
• ”Creșterea accesului și gradului de participare a copiilor în educația pre-școlară”, finanțat de Guvernul României (3 mln EUR);
• ”Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în școli de circumscripție”, finanțat de Banca Mondială din contul Grantului Japonez (PHRD – 2,86 mln USD);

– Ați avut proiecte, consacrate eficienței energetice, cu bugete de invidiat, care pot servi un model pentru alții. Care din ele merită o atenție aparte?

– În anul 2009 a avut loc așa-numitul ”război al gazelor” dintre Rusia și Ucraina. Atunci mai multe țări din Europa au conștientizat vulnerabilitatea și dependența lor de sursele de energie tradițională rusești. Republica Moldova a fost lovită și ea de acea criză a gazelor, livrarea de gaze către țara noastră fiind întreruptă pentru mai multe zile, fapt care a creat probleme la nivel local, național și din punct de vedere economic.

În iulie 2009 Comisia Europeană a publicat au apel GLOBAL de propuneri de proiecte cu tematica Programului pentru Mediu și managementul durabil al resurselor naturale, inclusiv energia, cu un buget total de cca 63 mln EUR. La acest concurs au fost depuse 1 222 Note Conceptuale din toată lumea, dintre care doar 95 Propuneri de proiecte au fost acceptate spre finanțare. Din numele Fondului de Investiții Sociale (care era eligibil să participe la acel concurs) am elaborat Propunerea de Proiect Pilot ”Promovarea strategiilor de dezvoltare durabilă în sectorul tehnologiilor de energie regenerabilă prin pilotarea proiectelor demonstrative bazate pe utilizarea energiei solare și a deșeurilor agricole” cu un buget total de 2 mln EUR. Nu vă imaginați care mi-a fost uimirea, dar și bucuria, să aflu că propunerea de proiect pe care am dezvoltat-o a fost acceptată spre finanțare. Contribuția Comisiei Europene a fost de 1.5 mln EUR (cu titlu de Grant), iar 0,5 mln EUR a reprezentat contribuția comunităților beneficiare + contribuția națională din contul Fondului Ecologic Național din Moldova. Mai mult, dacă priviți atent lista proiectelor acceptate (Grant contracts awarded in 2010-2011) veți vedea că am fost plasați pe locul 1 (din 95), ceia ce vorbește despre scorul maxim obținut la evaluarea proiectului!

Astfel, pe 14.12.2010 a fost semnat Contractul de Grant, iar după 4 ani de muncă, echipa Fondului de Investiții Sociale, implicată în realizarea acestui proiect, a obținut următoarele rezultate:

1. Instalate sisteme solare pentru încălzirea apei menagere la 39 de centre de asistență socială, grădinițe și spitale (în loc de 36 preconizate), cu următorul impact pe termen lung:
   • Suprafața colectoarelor instalate – 718 m² (173 panouri solare);
   • Capacitatea cumulativă a rezervoarelor (boilere) – 27,5 tone;
   • Productivitate – 484 088 kWh/an;
   • Economii de combustibil  (gaz) – 16 440 m³/an;
   • Economii de energie electrică – 382 294 kWh/an;
   • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – CO² 124,5 tone/an.
2. Instalate centrale termice pe bază de biomasă la 39 de școli, grădinițe și case de cultură (în loc de 36 preconizate), cu următorul impact pe termen lung:
   • Puterea instalată a cazangeriilor – 10 127 kWp;
     • suprafața spațiului total încălzit – apr. 121 500 m²;
       • Productivitate – 36 457 200 kWh/an;
       • Cererea de combustibil din biomasă – apr. 6 100 tone/an;
       • Cărbune substituit – circa 6 500 tone/an;
       • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – CO² 9 400 tone/an.
3. Beneficii pentru mediu:
   • Substituirea combustibilului din cărbune cu brichete și peleți din biomasă;
   • Inițierea colectării și procesării deșeuri agricole pentru producerea bio-combustibilului;
   • Reducerea cumulativă a emisiilor de gaze cu efect de seră – CO² 9 524 tone/an .
4. Beneficii economice:
   • Indirect, a fost creată cererea de bio-combustibil, apr. de 6 100 tone/an la nivel national.
   • Indirect, s-a contribuit la dezvoltarea IMM-urilor și crearea locurilor de muncă în domeniul producției de bio-combustibil și la crearea unei piețe naționale de brichete și peleți în valoare de aproximativ 1 milion EUR/an (an de referință 2014);

Cel mai de succes sub-proiect din acea perioadă î-l consider pe cel implementat la Centrul Perinatal din or. Orhei, unde echipa Fondului de Investiții Sociale a instalat un sistem solar pentru încălzirea apei menagere, beneficiu foarte important pentru nou-născuți și femei însărcinate. Din cîte țin minte, investiția a fost de cca 40 000 EUR din contul Proiectului nostru. Ulterior, în baza experienței acumulate pe parcursul implementării acestui proiect, dar și instruirii de management în eficiența energetică de care a beneficiat, administrația IMSP Spitalul Raional Orhei a reușit să atragă investiții de la un alt partener de dezvoltare (GIZ), dar și din alte surse, cumulativ de circa 2 mln EUR. Cu aceste surse au fost termoizolate clădirile IMSP Orhei, schimbate geamurile, montate sisteme solare pe alte blocuri, implementat sistemul de management energetic, etc. Astfel se vede când o semință (ideie) plantată de 40 mii EUR, dă roade imediat de 2 mln EUR în beneficiul a mii de moldoveni.

– Din anul 2015, de când ați creat AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova ONG , ce proiecte ați reușit să dezvoltați și să le implementați în beneficiul comunităților din Moldova?

– Către sfârșitul anului 2022 (ultimii 8 ani), împreună cu colegii mei dl. Damian Ion – specialist în probleme tehnice și dna Stîncă Viorica – specialist în dezvoltare comunitară și PR, echipa noastră a implementat 10  proiecte de infrastructură de dezvoltare social-economică comunitară, cu costul total de 1.7 mln EUR, cu titlu de grant, în beneficiul a cca 25 mii locuitori din satele Copceac (UTAG), Feștelița (rn. Ștefan-Vodă), Mîndra, Ratuș (rn. Telenești) și or. Telenești.

În baza propunerilor de proiecte pe care le-am elaborat, sursele financiare au fost alocate dă către partenerii de dezvoltare precum Ambasada Slovaciei în R. Moldova (SlovakAID), Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Rotary Deutschland Gemeindienst eV (RDG) și Rotary Clubs Düsseldorf–Pempelfort Kamp-Lintfort / Grafschaft Moers Rotary, District 1870 din Germania și Belgia, Programul de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF UNDP SGP Moldova).

În perioada 2018-2021 Delegația Uniunii Europene în R. Moldova a co-finanțat proiectul ”Crearea Centrului de Excelenţă prin pilotarea tehnologiilor de eficienţă energetică şi a surselor demonstrative de energie regenerabilă în s. Feşteliţa”.

Costul proiectului a fost de 800 mii EUR, dintre care 500 mii EUR – Grantul UE, iar 300 mii EUR am mobilizat împreună cu Primăria s. Feștelița din contul agențiilor guvernamentale naționale. La fel ca și în cazul sub-proiectului implementat la Centrul Perinatal din or. Orhei, în paralel cu implementarea proiectului nostru, APL Feștelița (primar dl. Tudoreanu Nicolai) a reușit să atragă investiții adiționale cu titlu de grant, dar și un împrumut, cu o dobândă de doar 3% anual în MDL, de la alți parteneri de dezvoltare internaționali în valoare de cca 200 mii EUR. Astfel, datorită seminței noastre (ideii novatoare de abordare complexă a Eficienței Energetice la nivel de comunitate), investiția efectuată de 1 mln EUR în s. Feștelița, generează economii anuale de minim 1 mln MDL, sau cca 20% din bugetul local al comunității.

Împreună cu echipa AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova ONG, în pa rteneriat cu APL Feștelița, cu implicarea băștinașilor în procesul de monitorizare, implementare, colectare de contribuții locale am reușit să implementăm următoarele tipologii de sub-proiect inițial aprobate:

SP 1  – Instalarea sistemului de colectoare solare pentru încălzirea apei menagere la grădiniță;

SP 2 – Instalarea cazangeriilor pe bază de biomasă la 4 instituții publice (gimnaziu, grădiniță, casa de cultură și primărie) cu puterea cumulativă de cca 561 kWp;

SP 3  – Plantarea a 5ha de culturi energetice cu rotație scurtă ( Plop și Salcie energetice);

SP 4  – Instalarea a 241 corpuri LED pentru iluminatul public stradal și a sistemului inteligent de monitorizare;

SP 5  – Construcția parcului fotovoltaic de 320 kWp;

Adițional, din contul economiilor făcute urmare a organizării concursurilor conform procedurilor de procurare ale UE PRAG, cu aprobarea Delegației UE, am mai implementat:

SP 6 – Extinderea rețelei de iluminat public si a sistemului inteligent de monitorizare pe 2 străzi adiționale (+25 corpuri LED);

SP 7  – Termoizolarea clădirii Primăriei;

SP 8 – Instalarea  a 40 kWp cumulativ de sisteme fotovoltaice de tip contorizare netă pe clădirile gimnaziului, grădiniței și a primăriei;

SP 9   – Renovarea/Crearea Centrului de Excelență în EE (sala de ședințe) în incinta Primăriei;

SP 10 – Crearea Centrului de Reciclare ECO și dotarea acestuia cu utilaj de cusut în incinta gimnaziului

SP 11 – Crearea Centrului Educațional ECO și dotarea acestuia cu calculatoare, în incinta grădiniței.

Tot în acea perioadă, din contul Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF UNDP SGP Moldova) am termoizolat gimnaziul din s. Feștelița.

TEAZER VIDEO CU REALIZĂRILE NOASTRE POATE FI ACCESAT AICI.

Astăzi, după mai bine de 1 an de la finalizarea Proiectului, ne bucurăm să constatăm că Centrul de Excelență în EE din satul Feștelița este unical în Republica Moldova și servește, la nivel de țară, drept model de schimb de bune practici în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, fapt pentru care echipa noastră a fost premiată de Delegația UE pentru ”Conectivitate Puternică).

– Cum susține Guvernul Moldova inițiativele ONG-lor în sectorul protecției mediului ambiant, eficienței energetice, ținând cont de succesul proiectului pe care l-ați realizat în s. Feștelița? Vedeți careva inițiative la nivel național în domeniul Eficienței Energetice, unde poate fi implicată societatea civilă?

– Pot să Vă zic că guvernanții noștri evident că cunosc despre proiectul din Feștelița. Sper să preia experiența noastră și s-o multiplice la nivel național. Chiar au accesat fonduri Europene în anul 2022 pentru a reduce dependența energetică. Problema pentru sectorul asociativ este că ONG-le din țară nu au acces la aceste fonduri, corespunzător noi putem miza doar pe suportul partenerilor de dezvoltare străini.

– 12 ani în urmă, în cadrul altui interviu, declarați următoarele: ”…cu surse proprii pot fi rezolvate probleme majore de eficiență energetică, de reducere a dependenței energetice de alte țări.” Care anume probleme?

– Mă refeream la colectarea biomasei și procesarea acesteia în bio-combustibil, utilizarea pe larg a energiei solare pentru încălzirea apei menagere dar și producerea de energie electrică, termoizolarea clădirilor instituțiilor publice, etc. Aceste probleme s-au dovedit a fi posibil de rezolvat, mai ales după ce s-au constatat consecințele nefaste ale războiului inițiat de Rusia împotriva Ucrainei din februarie 2022, inclusiv asupra sectorului energetic.

Eu aș fi lansat un Program Național în domeniul Eficienței Energetice și reducerii dependenței energetice la școlile și grădinițele din toată țara. Mai mult decît atît, am propunere concretă la acest capitol, cum fiecare leu investit de APL de nivelul I și II în Eficiența Energetică poate aduce investiții de minim 1 leu din partea partenerilor de dezvoltare, adică co-finanțarea să fie 50/50. Chiar dacă m-am adresat încă anul trecut unor miniștri, secretari de stat, deputați și reprezentanți CALM, astăzi constat că nu am fost auzit. Probabil, trebuie să mai treacă vreo 10 ani…

• Vă mulțumesc!

Publicitate

Some results of a project …

Preparation

On November 8, 2018, the City Hall of Vorniceni village in Straseni district, Republic of Moldova, signed the Covenant of Mayors, through which Vorniceni village officially commits to reduce CO2 emissions by 2030, by at least 30% compared to the reference year 2016. On May 15, 2020 Vorniceni Village Council approved the Action Plan on sustainable energy and climate of Vorniceni village. Among the local development priorities in the Action Plan, Chapter 2.1 mentions the „Global CO2 reduction target. ” The main challenges of the community are a) renovation of public and residential buildings; b) promoting the use of renewable energy sources. At the same time, the initiative will contribute to improving local infrastructure and the quality of public services. The functioning of educational institutions at high standards has the potential to increase the well-being and reduce migration. Thermal insulation of the exterior walls of the kindergarten will ensure the performance of educational activities in a safe environment for children, especially in the context of the current pandemic crisis, when strengthening health is imperative.

The project ”Promotion and application of energy efficiency aspects through thermal insulation of the facades of Kindergarten No. 1 in Vorniceni” aims, in addition to the actual thermal insulation works, to contribute to informing and educating the inhabitants in order to increase the degree of social responsibility towards the environment and the rational use of resources (Focus-group information sessions). Located in the center of the village and accessible to most villagers, Kindergarten No. 1 hosts over 100 children and creates about 28 jobs (direct beneficiaries of the project), thus contributing to the development of the local economy. The project concept is in line with the provisions of the Country Strategy of the GEF SGP OP7 Program for the period 2020-2024, namely the Priority „Co-benefits of access to low carbon energy, area of intervention 1. Promotion of energy efficient and energy-based technologies renewable, providing socio-economic benefits and improving livelihoods. ” The implementation of the thermal insulation activity of the external walls of the kindergarten will facilitate the reduction of the consumption of traditional fuel, the reduction of CO2 pollution and the costs for heating the building with about 40%. Vorniceni commune has a sizable population for a rural locality, of over 5000 inhabitants. The locality also has a considerable number of vehicles, factories (such as a wine factory, a section of a wood processing company, an oil production plant, etc.) and non-residential buildings, which condition the increase of CO2 emissions. Climate change threatens to impede general activity of the locality, increases the possibility of extreme weather conditions (drought, landslides and heavy floods) and poses a health hazard to the inhabitants. Chapter 2.1 in Vorniceni Village’s Sustainable Energy and Climate Action Plan (approved by Decision 2/3 of Vorniceni Village Council) mentiones ‘Global CO2 reduction target’ as one of the local development priorities. The main challenges facing the community are a) renovation of public and residential buildings and b) promotion of the use of renewable energy sources. The plan helped calculate the heat consumption in the commune and came up with proposals implementing renewable energy production methods, noting the need for additional efforts to adopt an energy practice that is more sustainable in relation to the current consumption. Vorniceni Local Development Strategy 2016-2020, developed with the support of ‘Migration and Local Development’ project, implemented by the United Nations Development Program (UNDP) and funded by the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC), provides for the thermal insulation of exterior walls of Kindergarten no. 1 as a basic concern for the reference period. Kindergarten no. 1 (two kindergartens are in Vorniceni) has a capacity of 120 children, currently working in overcapacity, with 131 children (67 boys and 64 girls), with 12 educators (1 man and 11 women), 16 support staff (3 men and 13 women). The building is very old, built in the 60’s, and the costs for providing it with heat continue to be high for LPA. The roof and the laundry room of Kindergarten no. 1 need repairs and the facades need thermal insulation. A biomass boiler heats the kindergarten and installing solar batteries with the help of external donors to heat the water is planned. In 2019, 4.88 tons of pellets were consumed, for which the mayor’s office paid 15611.5 lei, while in 2020, 4.98 tons were burned – 15866.39 lei. Thermal insulation of facades will allow a considerable reduction in these costs.

Thermal insulation of external walls is also a primary need to reduce the risk of disease in children, especially in the current risk conditions caused by the COVID-19 pandemic. Overall Objective: Raising awareness of the need to reduce pollution and promote energy efficiency in rural areas through thermal insulation of the facades of Kindergarten no. 1 in Vorniceni. ü Specific Objective 1. Thermally insulting the exterior walls of the Kindergarten no. 1 in Vorniceni to reduce CO2 emissions and reduce thermal maintenance costs by 40% by 2022. ü Specific Objective 2. Increasing the level of information and awareness of the inhabitants of Vorniceni village and neighbouring villages (at least 2000 people) of the risks of carbon pollution, sustainable development and importance of active civic involvement to mitigate such risks by 2022. ü Specific Objective 3. Strengthening the partnership between civil society, Local Public Administration (LPA), the private sector and the local community for the joint development of the energy efficiency and environmentally responsible initiatives. The overall objective of the project is in line with that of the SGP – ‘promoting and supporting innovative, inclusive and scalable initiatives, as well as encouraging partnerships with the involvement of multiple local actors to address global environmental issues in priority land/sea landscapes. By means of the planned intervention we will not only contribute to the promotion and implementation of energy efficiency, but will also facilitate the involvement of a diverse group of actors at local level (civil society, LPA, business sector, local population). The innovation brought by the project consists in combining practical work with the training and education of a responsible behaviour in relation to the environment and energy consumption. The project contributes to the achievement of the Republic of Moldova’s Climate Change Adaptation Strategy by 2020 and of the Action Plan for its implementation; Environmental Strategy for 2014-2023 and the Action Plan for its implementation; National Energy Efficiency Program 2011-2020; the Republic of Moldova Energy Strategy by 2030, etc. Thermal insulation of the facades of Kindergarten no. 1 is a preliminary step to the roof change activity, also included in Vorniceni Local Development Strategy. The experience gained at Kindergarten no.1 is used as a precedent for Kindergarten no. 2 heating activities, where the same problems predominate (but also for the mayor’s office building, the cultural center in the village, etc.). This will ensure the sustainability of our project. Other relevant documents to which the project is aligned are the Convention of Mayors of November 8, 2018, signed by Vorniceni, by which the village officially undertakes to reduce CO2 emissions by at least 30% by 2030 compared to the reference year 2016 and the Decision of Vorniceni Village Council 2/3 approving the Sustainable Energy and Climate Action Plan of the village. Chapter 2.1 in the Action Plan mentions the ‘Global CO2 reduction target’ as one of the local development priorities. Finally yet importantly, the intervention contributes to the achievement of the UN Sustainable Development Goals. ü Results. Lower CO2 emissions and lower costs of thermal maintenance of Kindergarten no. 1 by 40% by 2022; ü Intensified general level of awareness of the risks of carbon pollution, promotion of sustainable development and importance of active civic involvement among the inhabitants of Vorniceni and neighbouring villages (at least 2000 people) by 2022.

Results

Established and strengthened partnership between civil society, LPA, the private sector and the local community for energy efficiency. Lessons learned. As a pilot project, its success offered the possibility to reproduce the concept in other institutions in the commune, such as Kindergarten no. 2, House of Culture, Mayor’s Office, etc. A public land has already been allocated for the construction of a photovoltaic park. The sustainability of the project was ensured by the collective encouragement of the community to take part in the work activities and to volunteer, including through the participation in the implementation of Terra-1530 volunteers. The concerted involvement of the inhabitants ensured the increase of the degree of responsibility towards the preservation of improvements brought to Kindergarten no. 1 and provided durability for the intervention. The partnership established between NGOs, LPAs, the private sector and citizens has provided experience and is an effective exercise in preparing for future projects. The Mayor’s Offices of Panasesti, Galesti, Micleuseni, Ghelauza, some economic agents, including individuals, have addressed us for help. The project has positive effects on the health of children in the locality for many years to come, as this solution is brand new and innovative for the locality. The sustainability of the intervention is ensured by involving volunteers and promoting volunteering opportunities among the inhabitants of Vorniceni commune, so that they can dedicate themselves to the sustainable development of their own community in the future. The partnership created between the associative sector, the LPA, the educational institutions, the economic agents and the inhabitants serves as a foundation for future actions to improve the quality of the environment. If we knew that the prices of construction materials would explode, we would not even start this project. Our tender coincided with the increase in the price of construction materials and all three participants came with budgets 2 times higher than the project budget. We were saved by the fact that one of the participants had two offers and one of them was convenient for us. It is about „Galicus” LLC. The pandemic is not over yet, and meeting people in focus groups has not been easy, even though we provided them with protective equipment, such as masks and disinfectant. Many of those we met did not want to put their signatures on those lists. The fear of Covid-19 will still prevail in the coming years. Same with the volunteering. If citizens are afraid of Covid-19, they do not come out of their houses. By the way, Vorniceni, like many other localities in Straseni, is currently in the red zone. From now on, ‘risks’ will also refer to ‘increase in the price’ for construction materials. We will look for 2-3 funders for the same project. We will apply for funding together with 3-4 other localities. More people means higher resistance to difficulties.

P.S. Budget of the project: $85860

Petru Botnaru,

Project director ”Promotion and application of energy efficiency aspects through thermal insulation of the facades of Kindergarten No. 1 in Vorniceni”

Energy Efficiency … in Vorniceni village

Talking with Irina Plis, President of the AO „Alliance for Energy Efficiency and Renewables” – organization, which provided technical assistance within the framework of the UNDP GEF SGP project:  „Promoting and applying energy efficiency solutions in regard to thermal insulation of the kindergarten No. 1 in Vorniceni village, Moldova”.

– Now as the thermal insulation of the kindergarten has been completed, what can you tell us in addition to the report presented. Was it a good approach? 

– Simple measures on energy efficiency such as building insulation, installing more efficient equipment, and using renewable energy sources are getting especially important in the light of the constantly increasing energy prices.  But when we take certain decisions, do we think about the changes that may occur in the future? Do we correctly prioritize measures on modernization and hence the financing of one or another measure? Do we follow trends or take well based decisions? What is suitable for one object may not be effective for another.

Let’s take kindergarten Vorniceni village as an example. It has a pellet-fired boiler house and solar collectors for preparation of hot domestic water installed within the framework of an  Energy and Biomass project, which was implemented in Republic of Moldova a few years ago. Now that we have carried out works on the insulation of this Kindergarten, taking into account the minimum requirements on energy performance of buildings, the consumption of thermal energy in this kindergarten will be reduced by almost half. So, if we had to install the boiler house now, its capacity would be 40% less that the existing one. This in its turn would reduce the cost of equipment, work, materials and the overall cost of the project. Of course, we are not saying that it was not necessary to implement that project, but we emphasize that it is very important to plan activities – to develop an action plan that takes into account not only the need for work / activities, but also determines the sequence of their implementation.

Let’s take another example in regard to the installation of solar collectors in the same kindergarten. For some reason, the calculation of the capacity of the collectors was made on the basis of the capacity required to meet 100% of the kindergarten’s demand for hot water. However, in the summer, there are fewer children in the kindergarten, so they cook less, there are no showers, and there is no pool. Therefore, in the summer, this water is either simply drained, because it boils if not used or the collectors are covered so that they do not generate so much energy. In this situation It would be much more reasonable to install solar collectors with the capacity required for this kindergarten given its hot water needs in summer (about 30% and hence the investments would be reduced by 70% while efficiency would be many times greater.

It’s time to plan, calculate and take a comprehensive approach towards reduced consumption of energy and sustainability of our cities and villages and hence the quality of life of our citizens!

• But how can we organize professional energy efficiency planning at the local level?
• It should be noted that the policy in the field of energy efficiency in our country is implemented through the action plans of the Government, as well as through associated programs and action plans at the national and local levels.

However, when we talk about the local level, the implementation of adequate planning is much to be desired. This is primarily due to the limited institutional capacity of local governments. While at the district level, there is some support provided by designated Energy Managers who, according to the Law on Energy Efficiency, are obliged to develop local plans on energy efficiency, the capacity for energy planning and implementation of energy efficiency measures in localities of the II administrative level (smaller towns and villages) is very limited due to lack of staff, lack of experts, necessary knowledge and financing.

However, this trend is changing. And we see how more and more mayors think about the future and take active steps, calculating and estimating the situation for decades to come in order to avoid economic collapses or mitigate climate change impacts. One of the ways to go is to join the European initiative Covenant of Mayors, the world’s largest movement for saving local climate and energy. The Covenant of Mayors Initiative brings together thousands of local governments who voluntarily commit themselves to take actions to achieve the goal in reducing energy consumption and greenhouse gas emissions by at least 30% by 2030.

To do this, each signatory develops a Sustainable Energy and Climate Action Plan (SECAP) in which it describes how it intends to achieve its energy consumption in state owned buildings and facilities in regard to their CO2 emissions. Secondly, it is assessment of the risks associated with climate change at the territory.    And finally, most importantly, the Plan defines the actions and necessary resources that will allow the public authority to achieve the goal.

In the Republic of Moldova, there are more than 70 local authorities that have already signed the Covenant of Mayors, out of which 20 are already actively implementing energy efficiency actions. Vorniceni mayoralty is one of such signatories, which developed an Action Plan last year and today we can already see concrete results – the thermal rehabilitation of the kindergarten, thanks to which energy consumption will be reduced by more than 30%, which is extremely important in the current conditions. The next step is to attract investments for the construction of a Photovoltaic Solar Park for the production of electricity.

Of course, without the support of experts, the Mayoralty would hardly be able  to undertake such   complex tasks. Therefore, the European Commission created the Covenant of Mayors Office – East which is responsible for the administrative and technical support to  mayors in the process of energy planning in the countries of Eastern Europe. In Moldova, this support is provided by our organization (AEER) within the framework of an EU funded  project CoM-East. Every signatory can apply to our Office and get a free consultation on the interested topic.

Petru Botnaru,

Freelance Journalist

Rătăcire prin deșert

În satul Vorniceni a fost declarată situație excepțională în 2003, după ce 75 copii și tineri s-au îmbolnăvit de hepatita virală A.

Reprezentanții fostului „Centrul de Medicină Preventivă” Strășeni, prin intermediul analizelor de laborator, au demonstrat că motivul, care a stat la baza apariției respectivei boli, a fost apa potabilă necalitativă.

Cu toate că instituțiile sociale (liceul din localitate, două grădinițe, primăria, Casa de Cultură, IMSP  Centrul de Sănătate Vorniceni, Biserica) și majoritatea agenților economici sunt conectați la rețeaua centralizată de apeduct, situația din ultimii 18 ani nu a suferit schimbări radicale în sens pozitiv. O simplă analiză microbiologică a apei din una din fântânile publice ale satului Vorniceni,  confirmă riscul apariției unei noi epidemii.

Câteva detalii despre investigația de pe teren:
https://ru.scribd.com/document/519461122/Despre-Expertiza-2

Din totalul de 2274 de gospodării ale satului Vorniceni, numai 713 sunt conectate la apeduct .

https://ru.scribd.com/document/521282293/2-Confirmare-Nr-de-Gospodarii

https://ru.scribd.com/document/521282375/2-a-Adeverinta-Gospodaria-Comunala

Calitatea apei potabile din  20 de fântâni şi izvoare publice

https://ru.scribd.com/document/520957430/8-%D1%81-Lista-20-Fantani-Semnata

– selectate de către Consiliul local şi investigate în anul 2007 în cadrul Programului Securitatea Apei, finanțat de Guvernul Elveției 

https://ru.scribd.com/document/520957630/8-a-Comunicat-de-Presa

– a fost verificată la mai multe capitole. ”Calitatea apei nu corespunde  cerințelor igienice” – e peste tot.

Ca să aflăm mai multe detalii despre calitatea apei, am încheiat un contract cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, iar printre clauze este și asta: ”Părțile vor utiliza datele obținute pe parcursul relației de afaceri, doar în scopuri… legale”.
https://drive.google.com/drive/folders/1Z5bZkge2u9mK58p9zubfdRW2r954I0NP

Conform investigației de laborator, gradul de securitate a sursei de apă (fântâna publică nominalizată) este unul nefavorabil, de cod roșu.Și reprezintă un risc sporit pentru sănătate, cât și o posibilă apariție e unor boli infecțioase, cum ar fi: gastroenterită, hepatita virală A, dizenteria, febra tifoidă și holera.Este evident că orice problemă ce afectează sănătatea publică necesită un amalgam de măsuri de combatere: informarea consumatorilor despre rezultatele controlului calității apei și posibilele efecte negative asupra sănătății; interzicerea utilizării apei în scopuri potabile și menajere.

https://drive.google.com/drive/folders/1Z5bZkge2u9mK58p9zubfdRW2r954I0NP

Rezultatele investigației sanitaro-microbiologice a apei efectuată din fântâna publică  situată în satul Vorniceni, str. „Ion Inculeț”, 3,  are rolul de a ne confirma existența anumitor probleme cu efectele cărora ne confruntăm zi de zi: ”Probă nu corespunde cerințelor – Legea 182 din 19.12.19 privind calitatea apei potabile după investigații B. coliforme, E.coli (Escherichia coli), Enterococi”.

https://ru.scribd.com/document/520961005/6-Proba-Legea-182

Boris Granaci, specialist la Centrul de Sănătate Publică Chișinău, afirmă că motivele neconformității normelor sanitare a  apei din sursele descentralizate publice   – fântânii şi izvoare – sunt mai multe. De exemplu:

• Existența într-un teritoriu administrativ a unui număr impunător de fântâni de mină, inclusiv publice, care servesc drept sursă de poluare pentru alte surse de apă şi imposibilitatea de a fi protejat stratul freatic  de poluanți microbiologici şi chimici.

Tot persoana, nominalizată mai sus, propune următoarele. Informarea consumatorilor despre rezultatele calității apei și posibilele efecte negative asupra sănătății. Interzicerea utilizării apei în scopuri potabile și menajere. Organizarea urgentă de curățare și dezinfectare a sursei de apă.  Reamplasarea sursei de apă nominalizată, în afara zonei de protecție, la 30-50 metri de la rețeaua de canalizare. Evidența  fântânilor publice la primăria locală și includerea lor în registrul surselor, conform Regulamentului sanitar, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1466 din 30.12.2016 – pentru a  asigura prevenirea poluării microbiene și chimice a apei potabile.

https://ru.scribd.com/document/520963094/3-Expertul-Boris-Granaci

Am încercat să discutăm cu autoritățile locale despre calitatea apei din fântânile publice.

Vasile Tofan, primar de Vorniceni:

• Calitatea apei din fântânile publice nu corespunde normelor sanitaro-igienice și prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor. Totodată, căutăm posibilități de a extinde sistemul centralizat de apă potabilă din surse nepoluate. La moment a demarat proiectul de construcție a unei rețele de apeduct, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare, care va alimenta cu apă potabilă calitativă încă două regiuni ale satului: ”Dumeni” și ”Fundătura”.

https://ru.scribd.com/document/521282472/7-Reactia-Primarului-de-Vorniceni

Strategia de dezvoltare socio-economică a satului Vorniceni pentru anii 2021-2025 include și scopul  asigurării cu apă potabilă a tuturor locuitorilor satului Vorniceni. 

Consultări publice

Acest articol a fost produs cu asistența proiectului “Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova”. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene.

Petru Botnaru

Scuarul Vorniceni – trambulină pentru antreprenoriatul social

 La 14 decembrie 2012, Consiliul  Sătesc Vorniceni a aprobat o Decizie, referitor la schimbarea destinației unei suprafețe de teren de 2,65 hectare în scopul amenajării unui scuar, aceasta constituind unul dintre obiectivele Strategiei de dezvoltare social-economică a localității nominalizate.

Respectiva Decizie a fost luată ca urmare a inițiativei reciproce a societății civile locale, reprezentată de Asociația „Terra-1530”.

Chiar de la început mai mulți partenerii – printre care și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din Chișinău –  s-au angajat să găsească o soluție pentru respectiva problemă comunitară de importanță globală

Activitatea antreprenorială socială, în special în mediul rural, este slab dezvoltată în R. Moldova. Iar implicarea tinerilor în viața economică este la fel redusă, datorită accesului limitat la resursele financiare și a unui mediu de afaceri instabil. Majoritatea tinerilor sunt de părere că nu au șanse la un loc de muncă mai bine plătit sau un viitor sigur în țară.

Toate lucrările de reconstrucție și întreținerea teritoriului sunt efectuate în parteneriat cu administrația publică locală (atribuțiile părților sunt prevăzute într-un regulament special – n.a.), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice din Chișinău. Acest scuar este un teritoriu public, fapt care trebuie considerat ca fiind unul foarte important. Spre dezamăgirea tuturor, administrația publică locală și statul în general nu au fonduri pentru amenajarea unui scuar de toată frumusețea și toată lumea speră la fonduri din străinătate.

Oportunități enorme.

1.Scuarul este o oportunitate pentru mai mult de 5000 de locuitori din satul Vorniceni de a participa la implementarea proiectului, inclusiv cei care lucrează în străinătate și pot contribui financiar. Locuri de muncă pentru tinerii defavorizați, inclusiv femei.

2.Există din ce în ce mai multe discuții despre educația ecologică în Moldova astăzi, dar există o lipsa stringentă a unui model real. Scuarul respectiv, amenajat în Vorniceni cu participarea experților internaționali, poate deveni un astfel de model. Poate deveni și o bună practică pentru  administrația publică locală, pentru că este pentru prima dată în istoria satului când toți oamenii vor avea posibilitatea de a fi implicați într-o activitate de nivel internațional. Apropo, Vorniceni are experiență atât la nivel european, cât și internațional. De exemplu, la Concursul Internațional ”Cele mai viabile comunități”, care a avut loc la Seoul, Coreea de  Sud, Vorniceni a ocupat locul trei http://www.livcomawards.com/2011-awards/winners.htm 

3. Liceul satului este situat în vecinătatea scuarului, ceea ce va face posibil să se organizeze lecții în aer liber in scuar. In special –  lecțiile de biologie și alte activități în aer liber.

4. Videoclipurile scurte despre activitățile din scuar de obicei sunt postate pe Intenet în scopul asigurării transparenței.

 5. Continuitatea proiectului este garantata deoarece, potrivit experților noștri, sunt necesari cel puțin 5-8 ani pentru finalizarea lucrărilor de amenajare a scuarului.

https://www.facebook.com/groups/410323769049392

• Împădurirea va constitui răspunsul nostru la fenomenul de încălzire globală.
• Împădurirea suprafeței de teren menționate mai sus face parte din dezvoltarea social-economică
• Este parte a unei strategii a satului Vorniceni pentru următorii 20 de ani.             

Ideea principală este de a reconstrui scuarul cu scopul de a crea un loc frumos pentru odihnă și a oferi noi locuri de muncă. Scopul pe termen lung este dezvoltarea unei zone verzi de o importanță internațională. Scopul pe termen scurt este de a organiza o inspecție ecologică pentru a tăia copacii bătrâni  avariați, iar la moment în prim-plan se află construcția rigolei și a unui gard.

Ideea globală e de a crea un exemplu de scuar, ce va determina crearea unor astfel de teritorii în satele, unde e posibil, pentru lărgi spatiile verzi și a le asigura sustenabilitatea.

 Pentru a finaliza proiectul avem nevoie atât de finanțare, cât și de resurse umane. Resursele umane implicate, vor fi oamenii din sat și experții, special angajați. Exista alte câteva etape: crearea de drumuri, forme arhitecturale mici, crearea unui gard, plantarea și crearea de paturi de flori. Furnizarea îngrijirilor adecvate este stipulat și de plan. Problema primordiala care ne preocupa consta in 2 puncte importante:insuficiența de locuri se muncă si spatiile verzi pentru recreere.

Dezvoltarea proiectului continuă și cu alți pași: construirea de forme arhitecturale mici (pergole, pavilioane, bănci și havuz),  străzi pietonale; plantarea de copaci și crearea de paturi de flori, furnizarea de internet wireless.

Principalii clienții care vor beneficia de  acest scuar sunt sătenii și, bineînțeles, fiecare persoană care vine să viziteze locul pentru odihnă. Un alt profit este apariția în continuare a zonelor verzi similare in întreaga lume. Un profit indirect al acestor locuri oferă un nou mod de gândire și percepție a lumii înconjurătoare  de către tineri.

Dacă vorbim despre laturile inovatoare ale proiectului nostru, putem menționa că nicio țară din lume nu are mostre de astfel de proiecte. Prin urmare, putem fi un exemplu internațional pentru crearea unor astfel de scuar pentru celelalte state.

Adițional la acestea, crearea de zone verzi ca aceasta asigură sustenabilitatea spațiilor verzi și unificarea acestor zone existente, care în tari, precum Moldova, sunt amplasate separat una de alta.

Desigur, proiectul nostru se află acum în faza inițială din cauza lipsei de resurse financiare, dar noi speram că cineva va fi interesat de acest proiect strategic la fel ca noi și această problemă va fi rezolvată.

Peste o perioadă de 3 ani după amenajarea scuarului, reprezentanții Institutului de Cercetări Forestiere vor inspecta plantația și calitatea acesteia. De asemenea, vor fi organizate  activitățile de  îngrijire necesară a tuturor copacilor si arbuștilor plantați.

Crearea unui scuar va oferi, de asemenea, schimb  de experiență cu alte țări,

ceea ce ne va permite să implicăm noi resurse financiare la nivel internațional.

O afacere mirositoare

La data de 20 ianuarie curent, întreprinderea de gestionare a deșeurilor ”ABS Recycling Moldova” SRL, a expediat o scrisoare deschisă Președinției, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerului Finanțelor, Consiliului Municipal și Primarului municipiului Chișinău – Ion Ceban, prin care anunța despre închiderea liniilor de sortare. Imediat a urmat reacția primarului de Chișinău, care a numit scrisoarea menționată drept un ”șantaj”, ceea ce specialiștii în domeniu consideră că nu e cel mai bun pas în managementul defectuos al deșeurilor menajere.

Am discutat  acest subiect cu Vlada Balica,  managerul companiei ”ABS Recycling Moldova”.

• Au apărut multe confuzii legate de anunțul nostru de a stopa sortarea deșeurilor și, cică, am falimenta. Vă anunțăm că noi nu ne retragem de pe piață, dimpotrivă, vom activa mai intens, după un alt model de lucru, care exclude orice influență politică. Cel mai important acum e să unificăm dorința comună de a activa în consens cu natura.

Apropo, rezultatele financiare negative ale proiectului de sortare au fost anunțate încă din Decembrie 2017. De atunci tot discutăm, însă abia în 2020 au fost luate câteva decizii, dar fără o finalitate clară. Compania noastră NU falimentează, noi suntem nevoiți să închidem doar proiectul de sortare. Trebuie să menționăm faptul că sortarea este un serviciu ce se prestează populației, asemeni colectării, transportării și depozitării deșeurilor, serviciu ce trebuie inclus în tarif.

Formula de lucru este tuturor familiară și e practicată în toate țările dezvoltate. În acest sens, a fost elaborat și un studiu independent de fezabilitate, la cererea Direcției locativ comunale a primăriei Chișinău, care a și determinat care este costul acestui serviciu.

• Și care e costul acestui serviciu?

• 200 lei/tona, ceea ce ar majora tariful pentru deșeuri cu numai 3 lei.

În cazul dat, consilierii municipali ar trebui să ia o decizie de a majora respectivul tarif, însă nu le este avantajos politic. Și din acest motiv noi stopăm activitatea nominalizată.

• Există o Decizie a Consiliului Municipal Chișinău care a fost adoptată în luna august 2020, cu privire la licitația publică pentru contractarea serviciilor de sortare. A rămas, din păcate, numai pe hârtie și nici mijloace financiare nu au fost prevăzute în buget.

• În cadrul unui grup de lucru, special organizat, s-a ajuns la concluzia că  tariful trebuie să fie majorat și trebuie de identificat sursele financiare necesare. Consilierii urmau să mai vină cu încă o decizie. Așa a recomandat respectivul grup de lucru. Consilierii, însă, nu s-au implicat, pentru ca nicio formațiune nu vrea sa mărească tariful. Și acum dau vina pe executiv.

• Care sunt recomandările  menționate în studiul de fezabilitate, despre care ați pomenit anterior? 

• Este un studiu complex în care sunt mai multe recomandări. De exemplu, este necesar de a încheia o serie de  contracte de prestări servicii, de parteneriat public-privat.

• Există țări  în care deșeurile sunt considerate o bijuterie sau o sursă de a obține profit, iar acest fapt nu creează nicio problemă. Mai mult ca atât – unii cumpără gunoaie de la vecini, cum se întâmplă, de exemplu, în Suedia. În opinia  D-voastră, când va fi curat în Chișinău?

• Suedia nu cumpără deșeuri, ci acceptă să presteze servicii de incinerare/coincinerare contra cost. Suedia primește bani buni pentru această activitate.

Ordine va fi doar atunci când în țară infrastructura va fi creată  din banii publici, va exista subvenționare pentru colectori/sortatori, vor fi tarife normale, când vom avea taxa de poluare pentru depozitare.

În Kiev, de exemplu, un cetățean achită 8€/lună pentru tariful de evacuare. În Chișinău, tariful e de 9,25 lei.

De aici și începe totul. Cu doar 9 lei nu poți construi ceva esențial.

• Conform legislației în vigoare, administrația publică locală poartă răspundere pentru sortarea deșeurilor. Cum se poate descurca un primar într-un sat, uitat de lume, dacă în capitală nu e ordine?

• În mediul rural totul trebuie să fie organizat la nivel regional. În primul rând, sortarea să pornească de la prima sursă, adică de acasă.

În al doilea rând, acolo e mai ușor să faci ordine, având în vedere că are loc o comunicare mai directă și mai strânsă cu sătenii.

• Și în finalul discuției noastre, câteva prognoze despre cum va arăta managementul deșeurilor în timpul apropiat aici, în RM?

• În Chișinău, managementul deșeurilor va arăta bine, dat fiind faptul că noi vom investi pentru a dezvolta domeniul respectiv.

• Vă mulțumesc.

Petru Botnaru

ÎNFRĂȚIREA MOLDO-ROMÂNĂ & INTEGRAREA EUROPEANĂ

Motiv pentru interviul cu Vasile Tofan, primar de Vorniceni (Republica Moldova) a servit semnarea unui acord de cooperare cu administrația publică locală a satului Bucovăt, județul Dolj,  România. Acest eveniment a fost precedat de o excursie timp de o săptămână, cu scopul de a învăța la fața locului, cum trăiesc cei din așezările rurale ale județului Dolj, Oltenia, în Uniunea Europeană.

• În R. Moldova se vorbește foarte mult despre integrarea în Uniunea Europeană. În acest context,  domnule primar, Dvs ați semnat o serie de documente relevante și chiar ați creat o asociație cu un titlu promițător – Grupul de Acțiune Locală Nr.1. Ce  impresionează cel mai mult la vecinii noștri din Romania?
  – Satele în care  anumite proiecte oferă un buget de câteva milioane de euro și au scopul de a miza  pe construcția sistemelor de canalizare și alimentare cu apă,  repararea drumurilor,  dezvoltarea infrastructurii industriei turismului. Mai mult decât atât – colegii noștri din țara vecină nu reușesc să absoarbă toate fondurile disponibile. Pentru a găsi un numitor comun,  este important să se lucreze  împreună,  pentru  a  atinge obiectivele  Cu toate acestea,  călătoria noastră a avut drept scop  schimbul de experiență și  însușirea cunoștințelor  la capitolul   integrarea europeană și activitățile administrației publice locale; întelegerea necesitătii unei viitoare cooperări pentru proiecte cu diverse obiective: tineret,  protecția naturii,  schimb de voluntari  etc.

Am constatat, totuși,  si unele  aspecte negative: de exemplu,  nu sunt  utilizați  toti banii alocati de catre UE. Mai există si alte situații neplăcute. De exemplu, într-o localitate  n-au fost  utilizați  banii oferiți de UE, astfel  comunitatea  este  obligată  să  restituie banii. În opinia mea, partea proastă a lucrurilor se explică, pe de o parte, prin faptul  că  liderii locali dispun de o pregătire  insuficientă, iar pe de altă parte,  mulți  dintre consilieri  au fost aleși la întâmplare,  ceea ce se  remarcă  și în  Republica Moldova…

Cu alte cuvinte, pentru a nu repeta greșelile vecinilor, a trebuit să învăț toate subtilitățile activităților administrației publice locale în cadrul Uniunii Europene. Cinci zile au trecut foarte repede, dar am vizitat  multe sate, inclusiv  și  din alte județe din România. Colegii nostri din România sunt deschiși spre comunicare și dornici să-și împărtășească experietențele.

– Ce conține acordul de cooperare semnat de aceste două localități?  

– Proiecte comune, de exemplu, în domeniul protecției mediului; schimbul de informații și de experiență în diverse domenii, în special în managementul administrației publice locale, parteneriate  ale agenților economici  cu organizații neguvernamentale.  Apropo, ultimilor le este  rezervat  un rol important, deoarece cea mai mare parte a proiectelor comune sunt sprijinite tocmai   de  ei.  Aici este  un domeniu larg de activitate pentru tineri, agenți economici, dar și pentru alte instituții, cum ar fi  de școlile și  grădinițele. Printre altele, acordul nostru a fost elaborat în conformitate cu legislația română și tradus în limba engleză.

– În ultimul timp, din cauza unor erori grosolane ale unora dintre politicienii noștri, Moldova s-a transformat dintr-o „poveste de succes” într-o țară în care au încetat să se  mai transfere fonduri.

– Nu e de mirare, acest lucru e încă o dovadă a faptului că reforma ar trebui să înceapă  mai curând   ”de jos”  decât  „de sus”.  Poate nu e cel mai bun exemplu, dar să ne amintim de celebra strategie a luptei împotriva sărăciei … aruncarea în vânt a milioanelor de dolari.  Poate că sărăcia și boala trebuie  prevenite  din timp?
Uneori se creeaza impresia că această țară se află pe o altă planetă. Despre noi își amintesc numai atunci când se apropie alegerile parlamentare sau prezidențiale. Și,  într-o astfel de situație, trebuie să ne bazăm pe propria noastră putere și pe parteneriatul cu alte părți interesate – organizații neguvernamentale, de exemplu. În 2006, sub egida Liceului din Vorniceni,  a luat naștere  o reuniune de teren: Parlamentul 6 European al Tinerilor pentru Apă.  Ca rezultat,  au început să vină donatori și am reușit să construim o parte a sistemului de alimentare cu apă, sistemul de canalizare.

Același lucru este valabil și în ceea ce privește integrarea europeană – nu trebuie să așteptăm „indicii” de sus, dar  trebuie să facem schimbarea singuri, printr-un efort  susținut. O așezare rurală din Republica  Moldova  se poate  înfrăți cu România prin  inițierea  proiectelor comune,  prin schimbul de informații,  prin semnarea diferitelor contracte  etc. Drept  exemplu relevant  ne poate servi  Primăria orașului Strășeni , care,  în doar   2-3 ani,   a semnat un acord de parteneriat cu 14 localități din străinătate. Și toate sunt parte  a Uniunii Europene …  Iată și  integrarea în practică,  nu doar  în cuvinte!

Sub masca integrării europene,  la Chișinău s-au produs un șir de afaceri dezavantajoase, iar politicienii urmăresc doar scopurile lor personale. Și acum avem nevoie de încrederea majorității populației în cadrul procesului respectiv.

Acum câțiva ani, ați fost invitat la unfor mondial în Coreea de Sud. Mai apoi ați avut chiar posibilitatea de a face o  prezentare   de 10 minute. Bine-cunoscutul adevar – totul este relativ?

– Există probleme care pot fi  soluționate  doar prin eforturi comune la nivel mondial, de exemplu, răspunsurile la întrebările legate de încălzirea globală. Fiecare dintre noi  ar trebui să întreprindă  ceva în legătură cu asta. În Vorniceni facem tot posibilul pentru a reamenaja scuarul de pe o suprafață de aproape 3 hectare. În cei  40 de ani ai secolului trecut, aici a existat un parc celebru în întreaga fosta Uniune Sovietică. Anume aici oamenii de știință ecologiști își  susțineau lucrările.  Proiectul  tehnic  este pregătit, există și un  grup de inițiativă privind etapa de evaluare a impactului asupra mediului. Din păcate, pregătirea documentelor necesare  solicită  mult timp, dar nu asta este  cea mai mare problemă.  Problema principală  constă în  lipsa de finanțe.
Nuanța internațională, desigur, predomină în parteneriatul nostru cu colegii din România. De exemplu, anul viitor va continua proiectul  privind  schimbul  de experiență în cadrul „Parteneriatului Estic”, cu ajutorul colegilor din Ucraina, Armenia și Azerbaidjan, în care vor fi implicați neapărat  și reprezentanți ai satului Bucovăț.
Prin urmare,vom dezvolta parteneriatul nu numai cu localități rurale din România, dar si cu alte țări din Europa.

Petru Botnaru,

Terra1530@gmail.com

Ala Tocarciuc, expert; Senior Executive Life Science Consultant:

-The situation with Covid-19 is growing stable and the pandemic curve in Republic of Moldova is similar to the global one. The lockdown was applied during the first two months, and that time was used to help the healthcare system to enlarge the response capabilities.

Since the end of April, the restrictions have been released and since then, the exponential growth of the number of the newly detected cases continues. The country will reach soon the level of 40 000 confirmed cases, with a death ratio of about 4%, calculated, from the up to date number of closed cases. The transmission rate remains higher than 1,0.

–    April 2020. In a case study, you state that: ” Moldova needs support to develop the core public health capacities to prevent, detect, prepare for, and respond to any disease outbreaks”.   Has anything changed for more than 4 months?

–          The healthcare system received some support, addressed to fortify the capabilities for the current pandemic response. The number of Covid-19 dedicated hospital beds was increased significantly, following the opening the Covid-19 dedicated departments in the district hospitals across the country. The IUC capabilities were fulfilled with the newly procured equipment, including and not limited to ventilators, oxygen concentrators, infuse pumps. The level of the individual protection for HCP was improved and the bridging stock for that type of equipment was created in the medical institutions. There is a shortage of medical personnel in some hospitals, which will require additional attention in the near future.

The testing capabilities have been increased by 50%, allowing to perform now about 3000 tests per day. However, there is still very low testing capacity, compared to the daily demand, influenced by the upcoming fall season, school re-opening, seasonal flu spread.

The treatment protocols, some definitions and some processes have been updated, in order to support the re-opening of the schools and some businesses.

–Is there a green light at the end of the tunnel or not?

-It seems, since the end of May, Moldova adopted the Sweden model of pandemic response. The contact tracing was extremely limited, the testing capabilities were focused on the patients with mild to severe symptoms, and all these determined the increase of the number of the newly detected cases. We still fly on the wave 1, moving slowly and surely to the top countries in the different regional ranks.

Within the incubation period in Moldova of about 6-7 days, and with the current transmission rate of 1,1 there is a potential scenario to have in about 52 weeks since the first case a minimum of 20% of population, passed through the diseases. According to the actual data, the level of the herd immunity still extremely low, and is approximately equal to 1%.

–          Vaccination. Who will win the competition?
-Available covid-19 large scale vaccination is considered as one of the most important milestones in the current pandemic response.

There is lack of consensus on the regional level about the access of the small and low-level income countries, as Moldova, to the newly covid-19 vaccines.

From development point of view, there are some vaccines in the phase III clinical trials now, and some others are urging to enter in the race with the phase I and phase II.

It is difficult to say, who will be the first approved and available vaccine, as the promising results from the first two phases do not ensure automatically the same results after the phase III of clinical trials.

We all need patience, and time, to see the published clinical trial data and the official authorisation for human use approved, to be able to say: we have vaccine against Covid-19. Humanity need to be sure, that this vaccine is efficient and safe, and protects us from Covid-19, not creating additional damage or adverse reaction for human health.

At this moment we face multiple challenges within the access to vaccine and this will require significant scientific work, finance resources and deep consensus at the global level.

-Thank You!

Petru Botnaru,

Freelance Journalist

Добровольцы и пандемия

Почти два десятка лет тому назад, когда силами тремя неправительственных организаций была образована Молдавская Сеть Добровольческих Водных Центров, разумеется, никто и не подумал что в недалеком будущем головных болей еще добавится.  https://academicjournals.org/journal/INGOJ/article-full-text-pdf/F2105FA36689  А ведь начали правой ногой: постоянно проверяли качество воды, сажали деревья в санитарной зоне одной речки и даже приняли в гости членов одного Европейского Молодежного Парламента – приехали за обменном опытом более 100 гостей из 15 стран. Замахнулись даже на создание одного сквера  в селе Ворничень с общим бюджетом в 200000 евро. Все мигом изменилось когда объявили об эпидемии КОВИД-19.

КАК БЫТЬ ДАЛЬШЕ?

Ныне без специальной экипировки  в своей повседневной деятельности, пожалуй, и не обойтись. Никто и не против, но где ее взять? Перчатки, маски, не говоря о других атрибутах, требуют немало денег, а их у добровольцев нет. Да и собственных средств нет чтобы их купить. А на носу продолжение строительства  системы для отвода дождевой воды при Ворниченском сквере, установка металлического забора, без которого немыслима дальнейшая работа в вышеназванном сквере. Обратились бы за помощью к своим партнерам из Румынии, но и у них хватает своих проблем. Не зря ведь в народе говорят, что спасение утопающих – дело рук самих утопающих.

Обидно еще что стало трудней с подготовкой нашего информационного бюллетеня ПРАВДА, который обычно раздавался бесплатно всем желающим. В сельской местности доступ к информации, из-за отсутствия денежных средств, оставляет желать лучшего. А народ спрашивает: как беречься от КОВИД-19? Как объединить усилия чтобы справится с недугом, который охватил весь земной шар? И, в конце концов, как выполнить работы, которые требуют присутствие 15-20 добровольцев, в то время когда больше трех рекомендуется не собираться?

Плюс ко всему придется всех экипировать новыми современными телефонами, но где взять деньги на их покупку? Среди добровольцев есть и ученики, которым учителя предложили делать уроки в Интернет пространстве, не уточняя при этом есть-ли соединение к Интернету. И сам телефон или планшет. Вопросов много, а ответов мало.

БУДУЩЕЕ ТУМАННО

Конечно, многим теперь не до добровольчества – лишь бы выжить в условиях пандемии. Но как не крутись без добровольцев не обойтись…именно добровольцы собрали деньги чтобы приобрести защитные средства для врачей. Именно добровольцы возили продукты многим старикам, которым власти посоветовали не выходить из своих домах. При этом не представляя способов как доставлять себе продукты на дому, не говоря о консультации у врача.

Придется выйти на международный уровень, чтобы пытаться начинать сотрудничество с коллегами из других стран. Но и тут полной гарантией нет, что кто-то откликнется. Все кинулись в быстром темпе искать вакцину против КОВИД-19. Но что толку от нее будет, если применять некому будет? А разве те, на которых испытывают вакцину, не добровольцами называются?

Petru Botnaru,

Секретариат   Молдавской Сети Добровольческих Водных Центров

Винтик большого механизма

На наши вопросы отвечает Ала Токарчук, международный эксперт по системе общественного здоровья. Одно время работала Региональным Директором ряда международных кампаний.
–      С момента отправки Вашего отчёта о ситуации в Республике Молдова на тему СОВИД-19,   одному Фонду из США, прошло немало времени. Что изменилось за три недели?
–          Если посмотреть с точки зрения эпидемического контроля, то улучшения ситуации нет. Существуют определенные изменения в процессах. 1. Введено лечение на дому для пациентов с легкими формами; 2. Организован процесс забора биологического материала на дому; 3. Увеличены мощности лабораторий и количество тестов, соответственно. 4. Наработаны определенные навыки изоляции активных очагов; 5. Проводилось несколько он лайн конференций для журналистов; 6. Улучшилось обеспечение медицинского персонала защитными средствами; 7. Специалисты системы здравоохранения стали более открытыми для общения. 8. Начат сбор плазмы от выздоровевших; 9. Написаны общие рекомендации для работодателей. 10. Началось эпизодическое тестирование контактов 1 уровня;
Это то что мне было видимо и было собрано по крупицам из разных источников. Не все эти процессы документированы или расписаны. Либо документы написаны, но их нет в публичном пространстве.
По динамике потока пациентов, можно делать выводы об эффективности принимаемых мер. Мы растем. И это настораживает!
– Ваш взгляд на помощь врачей из Румынии?
– Позитивно отношусь к любой помощи в таких ситуациях. Такие рабочие визиты предоставляют отличные возможности для трансфера знаний на практике. Было бы хорошо, чтобы все методы лечения, которые врачи из Румынии привезли и передали ограниченному кругу молдавских врачей, нашли отражение в наших протоколах лечения или технических рекомендациях, для того, чтобы и другие врачи из нашей страны могли с ними ознакомиться.
– Некоторые страны пренебрегли рекомендациям Всемирной Организации Здравоохранения (ВОЗ). Что это: безответственность или другое?
– Во первых ВОЗ может только рекомендовать, но не может обязывать. Во вторых, есть определенные документы ВОЗ, при подписании которых, страна автоматически обязуется их выполнять. Нельзя сказать что это пренебрежение. В стратегии они не пренебрегли: они приняли меры для противодействия пандемии. В тактическом плане было много разных подходов на первом этапе. Тактика определялась многими факторами, в том числе и культурными особенностями, географией, финансовыми возможностями, политической системой. И это нормальная ситуация.
– Австралия инициировала расследование возникновения причин нынешней пандемии, некоторые страны не желают присоединиться. Как Вы думаете, у этой интересной инициативы есть будущее?
– Думаю что изучение причин развития необходимо для понимания ситуации и дальнейшего планирования ответа. Я скорее вижу это как исследовательские проекты, чем юридические расследования. Австралия и раньше имела несколько исследовательских проектов с участием ученных вирусологов из Китая. Некоторые средства медиа отметили эти проекты в своих расследованиях. Возможно это продолжение начатых процессов, а возможно желание разобраться и получение возможности получения ответа на определенные предположения.
– И последний вопрос, который касается медицинских работников. В Великобритании они подавали в суд за отсутствие защитных средств, в Бельгии показали спину, приезжавшему к ним премьер-министру. Какая страна может стать примером в противостоянии нынешней пандемии. Где мы имеем лучшие практики ответа на саму пандемию?
– По самым лучшим практикам ответа на эпидемию мы сможем ответить примерно через год. На данном этапе можем говорить о том как страны подготовились и о том, как страны начали отвечать на первую волну. Мое мнение, что очень хорошо подготовились из европейских стран – Германия. Из стран Востока – Южная Корея, Тайвань; Высокий уровень готовности позволил им хорошо ответить на первую волну.
– Спасибо!
Записал Petru Botnaru